HealthLifeStyle

Cum se taie vița-de-vie. Lucruri interesante despre vița-de-vie

Vița-de-vie se cultivă din cele mai vechi timpuri, iar felul cum se taie vița-de-vie a fost învățat din generație în generație încă din Antichitate. Tăierea viței-de-vie este o procedură esențială pentru a obține, an după an, recolta de struguri și poate fi complicat de realizat, mai ales dacă nu ai făcut asta niciodată.

Despre vița-de-vie

Vitis este un gen de plante viticole care are 60 până la 80 de specii din familia Vitaceae, originare din zona temperată de nord, inclusiv soiuri care pot fi consumate ca fructe de masă, uscate pentru a produce stafide sau zdrobite pentru a face suc de struguri sau vin.

Vița-de-vie este de obicei lemnoasă, cățărătoare și, atunci când nu este tăiată, poate ajunge la o înălțime de 17 m sau mai mult. În regiunile aride însă poate forma un arbust. Frunzele sunt comestibile, florile mici verzui, în ciorchini, preced fructele, care variază în culoare de la aproape negru la verde, roșu și chihlimbar. Din punct de vedere botanic, fructul este o boabă, mai mult sau mai putin globuloasă, în a cărui pulpa suculentă se află semințele.

De când se cultivă vița-de-vie

Cultura viței-de-vie sau viticultura este aproape la fel de veche ca și civilizația. Detalii despre producția de struguri și vin apar în hieroglifele din dinastiile a IV-a (2400 î.Hr.), a XVII-a și a XVIII-a din Egipt. Conform Bibliei, Noe însuși a plantat o vie. Pe vremea lui Homer, vinul era o licoare obișnuită în rândul grecilor.

Vitis vinifera, specia cel mai des folosită în vinificație, a fost cultivată cu succes în Lumea Veche de mii de ani. Frunzele de struguri, tulpinile de viță-de-vie și semințele fosilizate dezgropate din depozitele neogene și paleogene, cu proximativ 2,6 milioane de ani în urmă, din emisfera nordică, indică existența îndelungată și distribuția largă a viței-de-vie.

Cum se cultivă vița-de-vie

Vița-de-vie are nevoie de veri lungi, uscate, calde și ierni răcoroase pentru o dezvoltare optimă. Condițiile severe de iarnă distrug vița neprotejată, iar înghețurile de primăvară care apar după începerea creșterii viței-de-vie vor ucide lăstarii și ciorchinii. Strugurii sunt adaptați la o gamă largă de soluri, variind de la nisipuri, până la lut argilos, de la soluri puțin adânci până la foarte adânci, de la soluri foarte calcaroase la soluri necalcaroase și de la fertilitate foarte scăzută la mare.

Soiurile de struguri sunt înmulțite cu butași sau altoi. Butașii sunt de obicei cultivați timp de un an într-o pepinieră pentru a dezvolta rădăcini. Altoirea constă din alipirea unui segment dintr-o tulpină dintr-un soi roditor pe un butaș de portaltoi. Punctul de unire al viței-de-vie altoite sau înmugurite trebuie să fie situat cu mult deasupra nivelului solului pentru a preveni producerea de rădăcini.

Când se taie vița-de-vie

Vița-de-vie se poate tăia toamna și primăvara. Toamna, tăierea are loc, de obicei, în lunile octombrie- noiembrie, când planta intră deja în repaus vegetativ. Primăvara, vița se taie după ce a trecut pericolul de îngheț, mai exact, în lunile martie-aprilie.

Cum se taie vița-de-vie De obicei, este necesar ca și cineva să îți arate exact cum se taie vița-de-vie pentru a obține forma dorită și o recoltă satisfăcătoare. De-a lungul vremurilor, tăierea viei a fost învățată din generație în generație. Asta pentru că tăierea viței-de-vie este poate cea mai importantă operațiune în ceea ce privește îngrijirea acestei plante, determinând în mare măsură nu numai calitatea fructelor, ci și calitatea viței de anul următor. La tăierea anuală, 90 până la 95 la sută sau chiar mai mult din ramurile crescute sunt îndepărtate.

Tăierea pentru regenerare se execută în special în cazul plantațiilor bătrâne, pentru că în timp, acestea devin ineficiente. Aceasta presupune ajustarea butucilor, pentru a spori din nou productivitatea acestora.

Tăierea de rodire contribuie semnificativ la procesele de creștere și fructificare a viței-de-vie. Obiectivul principal al acestui tip de tăiere este obținerea unei producții bune, calitativ și cantitativ.

  • Asigurați-vă că aveți o foarfecă de vie bine ascuțită.
  • Îndepărtați toate crengile bolnave, uscate.
  • Identificați crengile principale, cele care poartă de numirea de coardă de rod. Acestea sunt cele mai puternice și care vor fi păstrate pentru a susține planta.
  • Când se efectuează tăierea, se lasă coarde de rod cu o grosime cuprinsă între 6 și 12 mm.
  • Tăietură se face perpendicular pe lăstar, astfel încât să secționeze lemnul, nu să îl zdrobească. De aceea, foarfeca trebuie să fie poziționată cu lama spre butuc.
  • Tăiați crengile secundare sau cele care cresc în interiorul plantei, la baza crengilor principale.
  • Scurtarea coardelor de un an se face deasupra primului mugure.
  • Puteți să tăiați crengile principale la lungimea dorită, astfel încât să rămână suficienți muguri pentru a forma noi crengi.
  • Curățați zonele tăiate pentru a evita răspândirea bolilor sau a dăunătorilor.
  • Monitorizați planta după tăiere pentru a vedea dacă este necesară tratarea cu fertilizatori sau pesticide.

Ne puteti gasi si pe :

Related Articles

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Back to top button